PNCCF — PNCCF — programul care va schimba România rurală
|

PNCCF — programul care va schimba România rurală. Istoria, banii, etapele

Aletheia — Αλήθεια
Spotul oficial complet ANCPI cu subtitrare. Sursa: Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

În primăvara anului 2015, Guvernul României făcea un lucru rar într-o administrație publică: își lua o țintă cantitativă, măsurabilă, cu termen explicit. Hotărârea de Guvern nr. 294 din 29 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 309 din 6 mai 2015, lansa Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) cu obiectivul ca, până în 2023, toate cele aproximativ 2.337 de unități administrativ-teritoriale (UAT) ale României să fie cadastrate sistematic. Fiecare metru pătrat — măsurat. Fiecare proprietar — identificat. Fiecare Carte Funciară — deschisă. Toate, fără ca cetățeanul să plătească un leu.

Astăzi, în 2026, programul are 11 ani. Termenul-țintă inițial a fost depășit, iar realizările sunt impresionante: peste 9,8 milioane de Cărți Funciare deschise gratuit pentru cetățeni, lucrări în desfășurare în 2.660 UAT-uri și sectoare cadastrale (96% din total), peste 7,9 milioane de hectare cadastrate sistematic. Acesta este articolul în care vă explicăm cum am ajuns aici și ce mai este de făcut — inclusiv pentru comuna Copăceni.

1. Originea — de ce era nevoie de un program național

România a moștenit, în 1990, un sistem cadastral fragmentar. Existau registrele agricole — actualizate de primării pe baza declarațiilor cetățenilor, fără măsurători tehnice. Existau evidențele de fond funciar — produse după Legea 18/1991 a reformei agrare, în care unei familii i se atribuiau hectare „pe undeva”, fără hotare clare. Existau cărțile funciare — dar doar pentru Ardealul vechi (zona unde se aplica sistemul austro-ungar) și parțial pentru imobilele tranzacționate notarial după 1989.

Pentru un sat din Oltenia, ca cele șase ale comunei Copăceni, situația era — și a rămas — următoarea: cetățenii aveau acte vechi din anii ’70-’90, scrise mai mult sau mai puțin precis; primăria avea un Registru Agricol; statul, prin OCPI, nu avea aproape nimic. Nu exista o hartă unică, oficială, a teritoriului comunei, cu fiecare parcelă numerotată și atribuită unui proprietar concret.

Pentru tranzacții simple — vânzare, moștenire — această stare era acceptabilă, cu compromisuri și costuri. Pentru proiecte mari — drumuri europene, modernizări de infrastructură publică, fonduri agricole UE care impun localizare cadastrală exactă — devenise un blocaj. Aderarea la Uniunea Europeană (2007) și creșterea fondurilor SAPS / PAC pentru agricultură au făcut presiune politică pentru un program național cu finanțare europeană.

Răspunsul a venit prin Legea 150/2015, care a modificat Legea 7/1996 a cadastrului, și prin HG 294/2015, care a aprobat Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023.

2. Cum funcționează — pe scurt

PNCCF este un program de înregistrare sistematică — adică, prin contrast cu cea sporadică, în care fiecare cetățean își contractează propriul expert. În cadrul PNCCF, ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară) și OCPI-urile județene contractează firme autorizate care merg sat cu sat și măsoară toate imobilele, simultan.

Mecanismul concret:

  1. Primăria semnează o convenție de finanțare cu OCPI județean. Plafonul actual este de 160.000 lei per UAT, per etapă, conform comunicatului ANCPI din octombrie 2024 pentru etapa a 12-a.
  2. Primăria organizează o achiziție publică și contractează o firmă autorizată ANCPI. Termenul legal de începere a lucrărilor după semnarea convenției este de 60 de zile.
  3. Firma efectuează măsurătorile sistematice, identifică proprietarii (pe baza actelor deținute și a Registrului Agricol), întocmește documentația cadastrală pentru fiecare imobil.
  4. Etapa de publicitate: documentele se afișează la sediul primăriei și se primesc contestații.
  5. OCPI face recepția documentației și deschide automat Cărțile Funciare pentru toate imobilele identificate.
  6. Cetățeanul primește, gratuit, un extras de Carte Funciară pentru fiecare imobil propriu.

Tot procesul de la semnarea convenției până la deschiderea CF-urilor durează în medie 28 de luni (date din contractul-cadru utilizat în etapa a 12-a, octombrie 2024).

3. Etapele anuale — 12 etape și 370 milioane lei doar în 2024

Programul s-a derulat în etape anuale de finanțare, cu sume în creștere și pe sectoare cadastrale (părți ale unui UAT), nu pe UAT-uri complete dintr-o dată:

  • Etapa I (2015): Anunț SEAP nr. 156565/15.01.2015. 147 UAT-uri rurale, împărțite în 10 loturi, acorduri-cadru pe 4 ani. Buget inițial: peste 200 milioane lei.
  • Etapele 2-11 (2016–2023): Finanțări succesive, cu plafoane în creștere de la ~50.000 lei la 120.000-150.000 lei per UAT. Numărul total de UAT-uri implicate a depășit 2.000.
  • Etapa 12 (octombrie 2024): 370.480.000 lei alocați pentru peste 1.800 UAT-uri, plafon majorat la 160.000 lei per UAT eligibil, durata contractelor extinsă la 28 de luni.
  • Septembrie 2025: ANCPI anunță peste 420 milioane lei noi pentru continuarea lucrărilor.

Comparați 370 de milioane de lei cu PIB-ul comunei Copăceni sau cu bugetul Primăriei Copăceni: este o sumă uriașă, pusă la dispoziție direct primăriilor, fără birocrație europeană complexă. Singura condiție pentru ca o primărie să acceseze banii este să depună o cerere și să demonstreze că are capacitatea administrativă să organizeze achiziția publică.

4. Finanțarea — banii care vin de la trei surse

PNCCF nu este finanțat dintr-o singură pungă. Are trei surse:

  • Bugetul de stat, prin alocările anuale către ANCPI;
  • Veniturile proprii ale ANCPI — agenția generează venituri proprii din taxele de cadastru și intabulare percepute pentru lucrările sporadice (non-PNCCF) și folosește o parte din ele pentru finanțarea programului;
  • Fonduri europene nerambursabile, în special prin POCIDIF 2021-2027 (Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare) și predecesorul său POCA 2014-2020.

Componenta europeană este substanțială. Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România” are:

  • Valoare totală: 312,9 milioane EUR
  • Fonduri UE nerambursabile: 265,9 milioane EUR
  • Cofinanțare bugetul de stat: 46,9 milioane EUR
  • Vizează 5.758.314 hectare din 660 UAT-uri rurale

Acest proiect continuă, din ianuarie 2024, prin POCIDIF 2021-2027 — care înseamnă, concret, că finanțările pentru cadastru rural sunt asigurate până cel puțin în 2027.

Acest detaliu este esențial pentru orice cetățean din Copăceni: banii pentru cadastrul comunei există. Nu este o problemă de buget. Este o problemă de a-i cere.

5. Stadiul național — decembrie 2025

Conform datelor publicate de ANCPI în comunicatul din 5 decembrie 2025:

  • 2.660 UAT-uri și sectoare cadastrale au lucrări PNCCF în desfășurare — adică 96% din UAT-urile României;
  • 424 UAT-uri au lucrări complet finalizate (înregistrare sistematică la nivelul întregii localități);
  • 35.284 sectoare cadastrale finalizate;
  • Peste 7,9 milioane hectare cadastrate sistematic;
  • Peste 3,1 milioane imobile înregistrate cu finanțare europeană;
  • Peste 9,8 milioane Cărți Funciare deschise gratuit pentru cetățeni;
  • Gradul total de înregistrare a proprietății în România: aproximativ 72%.

Cu alte cuvinte, 3 din 4 imobile din România sunt astăzi într-o Carte Funciară. Treaba este pe jumătate făcută la nivel național. Dar la nivelul comunei Copăceni, este, în mare măsură, încă nefăcută.

6. Stadiul în Vâlcea — 3 finalizate, 65 în lucru, restul în margine

Județul Vâlcea are 89 unități administrativ-teritoriale (orașe + comune). Conform datelor OCPI Vâlcea din martie și noiembrie 2024:

  • 3 comune cu cadastrul finalizat 100%: Făurești, Diculești, Valea Mare.
  • 65-66 primării au semnat sau urmează să semneze contracte de finanțare pentru etapa 12 (octombrie 2024). În martie 2024, OCPI Vâlcea raporta 66 de UAT-uri vâlcene care au solicitat finanțare totală de 10.560.000 lei.
  • Aproximativ 50 de localități au lucrări de înregistrare sistematică deja începute, în diferite faze.

Dacă comuna Copăceni nu este pe lista celor 65-66 cu contracte semnate în 2024, înseamnă că rămâne în categoria celor ~20 de UAT-uri vâlcene fără niciun demers activ. Această informație este publică — dar nu apare pe site-ul Primăriei Copăceni. Verificarea o pot face cetățenii printr-o cerere de informații în temeiul Legii 544/2001 adresată Primăriei Copăceni și/sau OCPI Vâlcea.

7. Legea 15/2024 — o pârghie nouă pentru cetățeni

În ianuarie 2024, Parlamentul a adoptat Legea 15/10.01.2024, care modifică Legea 7/1996 a cadastrului. Una dintre prevederile critice: ANCPI este obligată să asigure anual fonduri bugetare pentru lucrări de înregistrare sistematică PNCCF în minim 3 UAT-uri din fiecare județ, nominalizate de Consiliul Județean.

Aceasta este o pârghie esențială. Înseamnă că, dacă Primăria Copăceni nu acționează din proprie inițiativă, cetățenii pot face presiune la nivelul Consiliului Județean Vâlcea pentru ca Copăceni să fie inclusă în cele 3 UAT-uri prioritare ale județului pentru fiecare an. Aceasta este o decizie politică, luată de consilierii județeni, care pot fi influențați public.

Vom dedica un întreg articol al acestei serii — al șaselea — instrumentarului civic concret pentru a face această presiune. Modele de petiție, scrisori către primar, sesizări la Consiliul Județean, cereri de informații publice.

8. Cine conduce ANCPI și de ce contează

Pentru a ști unde îți adresezi cererile la nivel național, este util să cunoști cine conduce instituția. Directorul general al ANCPI este, din noiembrie 2023, Laurențiu-Alexandru Blaga (avocat), numit prin Hotărârea de Guvern nr. 463/2023 (publicată în Monitorul Oficial din 15 noiembrie 2023), cu rang de secretar de stat, președinte al Consiliului de Administrație al ANCPI.

La nivel județean, OCPI Vâlcea — cu sediul în Râmnicu Vâlcea, Str. General Praporgescu nr. 22 — este filiala teritorială care încheie contractele de finanțare cu primăriile vâlcene. Contact: telefon 0250 744 150, email vl@ancpi.ro, site vl.ancpi.ro.

9. Cifrele pe care trebuie să le rețineți

  • 160.000 lei — plafonul de finanțare per UAT, etapa 12 (octombrie 2024)
  • 2.660 — UAT-uri cu lucrări PNCCF în desfășurare, decembrie 2025
  • 96% — procentul UAT-urilor din România incluse cumulat în PNCCF
  • 72% — procentul imobilelor înregistrate în CF la nivel național
  • 9,8 milioane — Cărți Funciare deschise gratuit până în decembrie 2025
  • 2027 — termenul-țintă realist pentru componenta europeană POCIDIF
  • 3 — UAT-uri vâlcene cu cadastrul 100% finalizat (Făurești, Diculești, Valea Mare)
  • 65-66 — UAT-uri vâlcene cu contracte semnate în etapa 12, 2024

Concluzie — programul există, banii sunt, restul depinde de noi

PNCCF nu este o promisiune. Nu este o intenție guvernamentală. Este un program funcțional de 11 ani, cu finanțare consolidată, cu rezultate documentate, cu legislație coerentă și un termen prelungit clar până în 2027. În medie, o primărie obține finanțare în câteva luni de la depunerea unei cereri serioase.

Pentru comuna Copăceni, întrebarea nu este dacă putem intra în PNCCF. Este când și prin ce mecanism. Următorul articol al seriei explică ce înseamnă concret cadastrul sistematic pentru o gospodărie din comuna noastră — vânzare, moștenire, despăgubiri, credite, subvenții. Cifrele de bună credință care arată ce câștigă fiecare familie din Copăceni dacă cerem includerea.

Surse oficiale verificate

Acesta este al doilea articol din seria „Cadastrul sistematic și viitorul comunei Copăceni”. Următorul — „Cum schimbă cadastrul sistematic viața unei gospodării” — calculează concret, cu cifre, ce câștigă o familie din Copăceni dacă comuna noastră este inclusă în program.

Distribuie acest articol

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *