Management plătit de două ori la Primăria Copăceni: o firmă încasează pentru proiecte, iar secretarul primăriei ia spor lunar pentru aceleași proiecte

🐙 LA PIOVRA · Jurnalism de interes public
Material semnat de un avertizor de integritate (avertizor în interes public) și scris în rolul de „câine de pază” al presei („public watchdog”). Subiectul — cheltuirea banilor publici — este de interes public, iar exprimarea pe astfel de teme este protejată de articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Comuna Copăceni derulează două investiții mari cu bani europeni: o școală și o grădiniță noi, la Ulmetu, de peste 22 de milioane de lei (≈ 4,3 milioane €) împreună. Pentru managementul acestor proiecte, primăria plătește o firmă privată. Dar, în paralel, secretarul general al comunei, Vețeleanu Gheorghe Cătălin, își ia și el un spor lunar de „manager de proiect” pentru exact aceleași proiecte — din banii comunei. Am pus actele cap la cap.

Două proiecte, două milioane de euro fiecare

Este vorba despre „Construire și echipare corp nou Școală Gimnazială, sat Ulmetu” (cod SMIS 300228, 11.454.833 lei ≈ 2,26 milioane €) și „Construire Grădiniță cu program normal, sat Ulmetu” (cod SMIS 340968, 11.276.773 lei ≈ 2,22 milioane €), ambele finanțate prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021–2027. Sunt investiții bune și necesare — nimeni nu contestă asta. Întrebarea nu e dacă se fac, ci cum se cheltuiesc banii pentru administrarea lor.

Contractele de finanțare sunt semnate cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia: nr. 5/07.02.2024 pentru școală și nr. 700/24.09.2025 pentru grădiniță. Perioadele de implementare sunt de 23, respectiv 36 de luni — deci vorbim de proiecte care se derulează pe câțiva ani, timp în care sporurile lunare se acumulează.

Prima plată: firma de management

Pentru managementul acestor proiecte, comuna a contractat, prin achiziție directă pe SEAP, serviciile firmei E.D.C. PROSPICIO S.R.L. (CUI 35076311, Păușești-Măglași) — o firmă care apare frecvent în contractele primăriei. Datele sunt publice și verificabile:

  • Grădiniță — „servicii de consultanță privind gestionarea proiectelor”: 163.124 lei — ≈ 32.200 € (contract atribuit oct. 2025);
  • Școală — „consultanță în managementul execuției investiției”: 82.529 lei — ≈ 16.300 €.

PROSPICIO nu e la prima colaborare cu primăria. Din datele publice de pe SEAP, firma a încasat de la Comuna Copăceni peste 435.000 de lei (≈ 85.800 €) în ultimii ani, pe servicii de consultanță și proiectare — inclusiv pentru Căminul Cultural. Alături de ea, pe aceleași proiecte apar și alte firme care se repetă: ETIAN Consult (organizarea licitațiilor), EAP Consulting (proiectare și verificare tehnică), SABINCONSULT (audit). Un cerc restrâns de firme care se regăsește, proiect după proiect — temă pe care am tratat-o pe larg în alte materiale ale seriei.

Adică, pentru a gestiona proiectele, primăria plătește deja un specialist extern. Până aici, nimic ieșit din comun — multe primării mici externalizează managementul de proiect.

A doua plată: sporul secretarului, lună de lună

Aici apare a doua cheltuială. Prin dispoziții ale primarului, secretarul general al comunei, domnul Vețeleanu Gheorghe Cătălin, a fost numit „manager de proiect” în echipa de implementare a acelorași proiecte și beneficiază de o majorare salarială (spor), în baza art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017. Cronologia, din dispozițiile publicate chiar pe arhiva noastră:

Dispoziția Pentru Proiect Spor
nr. 324 / iulie 2024 constituirea echipei + procedura de majorare proiecte europene până la 50%
nr. 69 și 70 / feb. 2025 luna ianuarie 2025 Școală (2 finanțări) 10% + 30%
nr. 23 și 24 / aprilie 2026 luna martie 2026 Școală + Grădiniță 20% + 20%

Cu alte cuvinte, în aceeași lună, aceeași persoană poate cumula un spor de 40% pentru „managementul” a două proiecte — proiecte pentru al căror management comuna plătește, separat, o firmă. Iar odată emisă dispoziția, sporul se plătește în fiecare lună a anului, nu o singură dată.

Ce înseamnă în bani, lună de lună

Cât înseamnă, concret? Execuția bugetară pe 2026, publicată integral pe pagina noastră de transparență, arată că salariile aparatului primăriei (capitolul „Autorități executive”) se plătesc lună de lună: 91.050 lei (≈ 17.960 €) în ianuarie, 91.050 în februarie, 84.421 în martie, 86.809 în aprilie și tot așa. Sporul de „manager de proiect” al secretarului este cuprins în aceste sume, ca majorare a salariului de bază. Suma exactă a sporului nu apare separat în execuția publică — tocmai de aceea am cerut-o oficial. Cert este mecanismul: o dată emisă dispoziția, majorarea curge în fiecare lună, alimentată din bugetul local.

De ce contează, într-un sat de 2.468 de oameni

Poate părea o chestiune tehnică, de contabilitate. Nu este. Copăceni are 2.468 de locuitori și un buget mic, în care fiecare leu contează dublu. Când banii comunei se duc pe sporuri și pe consultanțe care se suprapun, rămân mai puțini pentru drumurile pline de gropi, pentru rețeaua de apă, pentru iluminat, pentru pubelele care lipsesc — lucrurile pe care oamenii le simt în fiecare zi. Un spor plătit lună de lună, ani la rând, nu e o cheltuială mică și trecătoare: este o scurgere constantă din bugetul comunei. Iar când aceeași muncă — managementul proiectelor — e plătită și în afară (firma), și înăuntru (sporul), cetățeanul are tot dreptul să întrebe dacă banii lui sunt cheltuiți cu cap.

Banii sunt ai comunei, nu ai Uniunii Europene

Un detaliu esențial, confirmat oficial. La solicitarea unui consilier local, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a răspuns, prin adresa nr. 35616/23.04.2026, că la ambele proiecte „cheltuielile cu personalul nu sunt cheltuieli eligibile”. Tradus: aceste sporuri nu sunt decontate din fondurile europene — ies integral din bugetul local, adică din banii comunei. Execuția bugetară o confirmă: salariile aparatului primăriei se plătesc din linia „Autorități executive – integral de la buget”, nu dintr-un cont al proiectului.

Spor plătit în perioada fără buget aprobat

Mai este ceva. Sporurile sunt acordate retroactiv — dispoziția din aprilie 2026 majorează salariul „pentru luna martie 2026″; cea din februarie 2025, „pentru luna ianuarie 2025″. Iar aceste luni cad exact în perioada în care bugetul comunei pe anul respectiv nu era încă aprobat: bugetul pe 2025 a fost adoptat abia pe 25 martie 2025 (HCL nr. 10), iar în 2026, la data plăților din martie, bugetul anual nu era adoptat. În lipsa bugetului, comuna funcționează în „execuție provizorie”, pe bugetul anului precedent, în limita a 1/12 pe lună (Legea nr. 273/2006). Întrebarea firească: o cheltuială nouă, cum e acest spor, are acoperire în această perioadă?

Ce cere, de fapt, legea

Regulamentul-cadru aprobat prin H.G. nr. 234/2023 (modificat prin H.G. nr. 1.009/2025), care pune în aplicare art. 16 din Legea 153/2017, nu spune că orice funcționar dintr-o echipă de proiect primește automat maximul. Procentul se stabilește în funcție de complexitatea proiectului și de timpul efectiv lucrat pentru el, dovedit prin fișe de pontaj și atribuții clare. Cu alte cuvinte, sporul nu e o „primă” pentru o funcție, ci plata unei munci suplimentare reale, măsurabile. Tocmai de aceea întrebarea despre timpul efectiv alocat nu e una răutăcioasă, ci exact criteriul pe care îl cere legea. Cine verifică pontajele și cine confirmă că munca de manager pe două proiecte, cumulată cu atribuțiile curente de secretar al comunei, încape într-un program normal de lucru?

Un tipar, nu un accident

Ceea ce frapează, când pui dispozițiile în ordine, este consecvența. În vara lui 2024 se pune la punct mecanismul (dispoziția nr. 324 constituie echipa și aprobă procedura de majorare „până la 50%”). Din 2025, plățile lunare încep — și, de fiecare dată, primele luni ale anului, când sporul curge, sunt exact lunile în care bugetul comunei încă nu era aprobat. În 2025 bugetul a venit pe 25 martie; în 2026, nici la începutul lui aprilie nu era adoptat. Nu e o singură scăpare, într-o singură lună — este un model care se repetă, an după an, pe același tipar: majorare retroactivă, în fereastra fără buget, pe bani care nu se decontează din proiect.

Cine confirmă că totul e legal? Chiar beneficiarul

Dispozițiile sunt emise de primar, dar sunt contrasemnate „pentru legalitate” de secretarul general Vețeleanu Gheorghe Cătălin — adică de chiar persoana care primește sporul. Secretarul este, prin lege, cel care avizează legalitatea actelor primăriei. Aici, el avizează legalitatea propriei majorări salariale. Nu spunem că e nelegal — dar e o situație în care cel care ar trebui să fie „portarul legalității” este și cel care beneficiază.

Decizii ale primarului, nu ale Consiliului Local

Un aspect esențial pentru înțelegerea corectă a situației: aceste sporuri se acordă prin dispoziții ale primarului — acte ale autorității executive, pe care primarul le emite singur. Ele NU sunt hotărâri ale Consiliului Local și nu se supun votului celor 11 consilieri. Consiliul aprobă bugetul în ansamblu, însă dispozițiile de majorare salarială nu trec prin votul lui și, de regulă, nici nu ajung pe masa consilierilor.

Consecința este că decizia asupra acestor sporuri rămâne integral în interiorul executivului: primarul le emite, iar secretarul general — chiar beneficiarul — le contrasemnează pentru legalitate. Cei aleși de cetățeni, care ar putea pune întrebări și cere lămuriri într-o ședință publică, nu au niciun cuvânt de spus asupra lor. Nu întâmplător, informațiile din acest material au putut fi aflate abia după ce un consilier local le-a solicitat, oficial, direct de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia — nu de la primărie. Când o cheltuială se decide fără controlul deliberativ al Consiliului, singura contrapondere rămâne transparența: dreptul oricui de a vedea actele și de a întreba.

Ce spune legea — și ce rămâne de lămurit

Să fim corecți: majorarea de până la 50% pentru personalul din echipele de proiecte europene ARE temei legal (art. 16 din Legea 153/2017, cu regulamentul din H.G. 234/2023; de reținut că, din noiembrie 2025, plafonul majorării a fost redus de la 50% la 40%, prin H.G. 1.009/2025). Nu e, în sine, o ilegalitate. Legea o condiționează însă de timpul efectiv alocat proiectului. De aici, întrebările legitime pe care le adresăm public:

  1. De ce plătește comuna managementul de proiect de două ori — și unei firme externe, și ca spor intern?
  2. Cât timp efectiv alocă un secretar de comună, care își face și treaba curentă, pentru a justifica un cumul de 40% pe lună, pe două proiecte simultan?
  3. Cum se acoperă bugetar sporul plătit în lunile fără buget aprobat?
  4. Care este suma exactă plătită lunar, din banii comunei, cu acest titlu?

Pentru ultima întrebare am și acționat: am pregătit o cerere în baza Legii 544 prin care oricine poate solicita primăriei referatele, dispozițiile și sumele efectiv plătite. Când primim răspunsul, îl publicăm integral — așa cum vine, fără să adăugăm și fără să scoatem nimic. Până atunci, reținem doar întrebările, sprijinite pe acte, și dreptul fiecărui cetățean de a ști pe ce se duc banii comunei sale.

Verifică singur.

Toate dispozițiile sunt publice, căutabile, pe arhiva noastră de dispoziții. Nu ne crede pe cuvânt — citește actele.

Toate datele din acest material provin din acte oficiale: dispozițiile Primarului (Monitorul Oficial Local), hotărârile de aprobare a bugetului, execuția bugetară Forexebug, contractele din SEAP și adresa oficială a A.D.R. Sud-Vest Oltenia. Majorarea salarială prevăzută de art. 16 din Legea 153/2017 are temei legal; nu formulăm acuzații și nu ne pronunțăm asupra vinovăției cuiva — punem întrebări de interes public privind modul de cheltuire a banilor comunei și cerem transparență. Echivalențele în euro sunt aproximative, la un curs de circa 5,07 lei/€, și au rol strict orientativ. Persoanele vizate au drept la replică, pe care o vom publica integral.

🛡️ Protecția legală a acestui material

Acest articol este un exercițiu de libertate de exprimare pe o temă de interes public. Îl publicăm cunoscând și asumându-ne cadrul juridic care îl protejează:

  • Articolul 10 CEDO — libertatea de exprimare. Include dreptul de a comunica informații și idei de interes public. Presa și cetățeanul activ îndeplinesc rolul de „câine de pază al democrației”.
  • Aleșii și funcționarii suportă critici mai dure. Limitele criticii admisibile sunt mai largi pentru cei care exercită puterea publică decât pentru persoanele private (CEDO, cauza Lingens c. Austriei, 1986).
  • Fapte vs. opinii. Afirmațiile noastre de fapt se sprijină pe documente publice, verificabile (execuția bugetară, SEAP, acte oficiale); restul sunt judecăți de valoare, care — potrivit aceleiași hotărâri Lingens — nu se cer „dovedite”, ci întemeiate pe o bază factuală suficientă.
  • Interes public maxim. Modul în care se cheltuiesc banii publici beneficiază de cea mai puternică protecție a exprimării.
  • Precedent românesc. În Cumpănă și Mazăre c. României (2004) — un caz pornit tocmai de la critica atribuirii unui contract public — Marea Cameră a CEDO a constatat că sancțiunile penale aplicate ziariștilor (închisoare + interdicția de a mai profesa) au fost disproporționate și au încălcat articolul 10.
  • Avertizor în interes public — Legea 361/2022. Semnalarea, cu bună-credință, a unor posibile nereguli în gestionarea banilor publici este protejată prin lege împotriva oricăror represalii.

Metoda noastră rămâne aceeași: punem întrebări, nu lansăm acuzații; ne bazăm exclusiv pe documente publice; scriem cu bună-credință.

📖 Află mai mult despre drepturile tale — ghidul „Libertatea de exprimare pe înțelesul tuturor: ce spune CEDO”.

Distribuie acest articol

🎵 Muzică pe această pagină: „Pământul, deocamdată” — Mircea Vintilă.

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *