Am aplicat grila pe comuna noastră: ce spune bugetul Copăceniului, an de an (2019–2025)

Acum câteva zile am publicat un ghid — „Cum citești bugetul comunei în 5 minute”. Acolo am dat patru semnale de urmărit într-un buget local. Am promis că le vom aplica pe comuna noastră. Iată promisiunea ținută: am luat execuția bugetară a Copăceniului, an de an, din 2019 până în 2025, și am verificat, pe rând, fiecare semnal.

Toate cifrele de mai jos sunt din documentele oficiale — rapoartele de execuție bugetară de la 31 decembrie ale fiecărui an, publicate chiar pe site-ul comunei, la secțiunea Transparență bugetară. Le puteți descărca și aduna singuri. Nu inventăm nimic; doar citim. (Sumele sunt în lei; pentru orientare, ~5,07 lei = 1 euro.)

Tabloul pe 7 ani

Am scos din fiecare raport patru mărimi: cât s-a cheltuit în total, cât a mers pe funcționare (salarii + bunuri și servicii), cât pe investiții (construcții, utilaje — „banii care construiesc”) și, separat, cât a costat aparatul primăriei (salariile de la capitolul „Autorități executive”).

Sursă: rapoartele de execuție bugetară COFOG3 la 31 decembrie, 2019–2025 (Ministerul Finanțelor / Comuna Copăceni). „Funcționare” = cheltuieli de personal + bunuri și servicii. „Investiții” = cheltuieli de capital (titlul construcții/utilaje).

Semnalul 1 — „Funcționarea crește, investițiile scad”   CONFIRMAT PARȚIAL

Prima parte se confirmă fără drept de apel. Aparatul primăriei — adică salariile de la „Autorități executive” — a crescut lin, an de an: de la 921.883 lei în 2019 la 1.257.121 lei în 2025, adică +36% (de la ~182.000 € la ~248.000 €). O creștere constantă, indiferentă la venituri și la faptul că populația comunei a scăzut în acest timp. Întreaga funcționare (salarii + servicii) a urcat de la 3,05 la 4,02 milioane de lei (+32%).

Partea a doua — „investițiile scad” — e mai nuanțată, și trebuie spus cinstit. Investițiile nu scad în linie dreaptă; ele urcă și coboară în valuri, după cum prinde comuna un program național de drumuri: 4,67 milioane în 2019, apoi cădere, apoi 2,73 milioane în 2022, apoi iar în jos. Deci nu putem spune „investițiile scad an de an”.

Dar anul 2025 arată exact tabloul din semnal: investiții de doar 361.161 lei — 5% din tot bugetul, cel mai mic nivel din ultimii 7 ani — chiar în anul în care salariile aparatului au atins maximul. Altfel spus: în 2025, comuna a cheltuit pe întreținerea ei de peste 11 ori mai mult decât a investit în ea. Semnal aprins.

Semnalul 2 — „Sume mari pe «alte cheltuieli», fără explicație”   CONFIRMAT

Aici semnalul se confirmă clar. În buget există o linie numită, cuvânt cu cuvânt, „Alte cheltuieli cu bunuri și servicii” (codul 20.30.30). E o cutie fără capac: nu spune pe ce anume s-au dus banii.

La aparatul primăriei, această cutie a crescut de la 80.171 lei (2019) la 205.983 lei (2025) — o creștere de +157%. Iar în 2025 această singură rubrică nedeslușită înseamnă 60% din TOATE cheltuielile cu bunuri și servicii ale primăriei (343.182 lei). An de an, ponderea ei a fost între 46% și 69%.

Și „alte cheltuieli” nu e un singur cod

Codul 20.30.30 e cel mai generic, dar nu e singurul sertar fără etichetă. În buget mai apar și „Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare” (20.01.30) și „Alte obiecte de inventar” (20.05.30). Puse cap la cap, la nivelul întregii comune, sumele „nespecificate” arată așa:

La aparatul primăriei, 20.30.30 rămâne vedeta (peste 90% din sertarul „alte”). Dar, adunând toate rubricile-capac pe întreaga comună, ajungem la 371.604 lei în 2025 (~73.300 €) — cu +110% mai mult decât în 2019.

Semnalul 3 — „Studii și consultanță repetate, pentru obiective care nu se mai finalizează”   CONFIRMAT

Acesta e semnalul care nu se poate vedea în bugetul-sinteză (execuția nu are o rubrică separată „studii/consultanță” — ele se topesc în liniile de proiect). Dar se vede perfect în SEAP, catalogul public al achizițiilor. Și aici avem cazul-manual al comunei: Căminul Cultural din satul Ulmetu.

Pe acest cămin, primăria a contractat, de-a lungul anilor, aceleași firme de documentații — ETIAN CONSULT (CUI 28092128), E.D.C. PROSPICIO (CUI 35076311), EAP CONSULTING (CUI 24333134) — pentru studii, proiecte și dosare. Multe hârtii, plătite; clădirea, însă, e și azi închisă, fără autorizație ISU. Iar cel mai limpede exemplu de „studiu repetat” e acesta:

Același obiect (documentația de avizare a lucrărilor — „DALI”), aceeași clădire, aceeași firmă, la 6 ani distanță: 237.639 lei (~48.100 €) plătiți de două ori pentru același studiu. Primul, din 2019, nu s-a concretizat niciodată într-o lucrare finalizată — de aceea, în 2025, a fost nevoie de încă unul. Iar acum, pe aceeași clădire închisă, se pregătește un proiect de aproape 7 milioane de lei.

Este exact semnalul 3, verificabil contract cu contract în SEAP. Am detaliat întreaga poveste, cu toate contractele și firmele, în articolele noastre: „Căminul Cultural din Ulmetu: un DALI plătit de două ori” și „Am plătit «anvelopare», dar termosistemul nu există”. Profilurile firmelor, tot din date publice: PROSPICIO, ETIAN, EAP. Și un al doilea caz de „plată dublă”, pe management de proiect: aici.

Semnalul 4 — „Zero fonduri atrase pentru proiecte”   INFIRMAT

Aici trebuie să fim corecți: semnalul NU se confirmă. Nu e adevărat că administrația Copăceniului nu atrage niciun ban din afară. Comuna are două proiecte europene în derulare (o școală și o grădiniță noi la Ulmetu) și beneficiază de programe naționale de investiții pentru drumuri — de acolo vin, de altfel, și vârfurile de investiții de 4,67 milioane (2019) și 2,73 milioane (2022).

Pe fonduri europene efectiv încasate, cifrele arată așa: 0 lei în anii 2019–2023, apoi 63.914 lei în 2024 și un salt la 1.403.682 lei (~277.000 €) în 2025.

Scorul, pe scurt

Zoom out: de unde vin, de fapt, banii comunei?

Până acum am vorbit despre cum se cheltuiesc banii. Dar de unde vin? Aici e, poate, cea mai importantă cifră din tot articolul — și explică de ce fiecare leu risipit doare de două ori.

Am împărțit veniturile comunei în trei: ce adună Copăceniul singur (impozite pe clădiri, terenuri, mașini, taxe locale, amenzi — bani strânși direct de la localnici), ce primește de la stat (cota din impozitul pe venit + sume din TVA + subvenții — adică din banii tuturor românilor, redistribuiți) și ce vine din fonduri europene.

Sursă: partea de venituri din aceleași rapoarte de execuție. „Venituri proprii locale” = impozite și taxe pe clădiri, terenuri, mașini, taxe administrative, amenzi, chirii. „De la stat” = cota defalcată din impozitul pe venit + sume defalcate din TVA + subvenții. Sume în lei (~5,07 lei/€).

Trebuie spus cinstit: asta nu e vina exclusivă a acestei administrații. Aproape toate comunele mici din România trăiesc la fel — așa e construit sistemul: banii se strâng la centru și se împart înapoi. Dar tocmai de aici vine responsabilitatea. O gospodărie care trăiește din alocații numără fiecare leu. Când banii sunt, în mare parte, ai tuturor (TVA, impozit pe venit) și primiți tocmai pentru că altfel comuna „moare”, orice leu dus pe un studiu plătit de două ori sau pe o rubrică «alte cheltuieli» fără explicație este cu atât mai greu de iertat.

Și atunci, de ce nu vede Curtea de Conturi aceste lucruri?

E o întrebare care merită pusă — corect. Mai întâi, adevărul: Curtea de Conturi NU e oarbă. La ultimul control, a dat Copăceniului o opinie „cu rezerve” și a constatat prejudicii concrete (le-am adunat pe pagina noastră dedicată). Deci vede.

Dar vede altceva. Auditul Curții verifică, în principal, legalitatea și regularitatea — există contract? există documentul? sunt banii înregistrați corect? — și o face pe eșantioane, o dată la câțiva ani. Nu judecă oportunitatea: dacă a fost înțelept să plătești același studiu de două ori, sau dacă „alte cheltuieli” e o rubrică prea vagă. Un DALI plătit de două ori poate fi perfect „legal” (fiecare cu contractul și livrabilul lui) și totuși risipă. Iar „alte cheltuieli” e o linie legală din clasificația bugetară — nu o neregulă în sine.

Ce poți face cu asta

Fiecare semnal aprins e o întrebare, nu o sentință. Iar întrebările astea au un răspuns care se poate cere oficial, gratuit, de către oricine, printr-o cerere în baza Legii 544/2001:

• Ce conține, defalcat, rubrica „Alte cheltuieli cu bunuri și servicii” (20.30.30) de la Autorități executive, pe anii 2023, 2024 și 2025?
• De ce a scăzut valoarea investițiilor la 361.000 lei în 2025 și ce obiective erau prevăzute în buget dar nu s-au realizat?
• De ce s-a plătit de două ori documentația DALI pentru căminul Ulmetu (2019 și 2025) și ce s-a întâmplat cu primul studiu?
• Care e stadiul real al proiectelor cu finanțare europeană și de ce tragerile au început abia în 2025?

Acesta e felul nostru de a citi bugetul: nu pe încredere, ci pe documente. Data viitoare luăm alt capitol la puricat — tot cu cifrele pe masă.