„Decalogul” celor zece cereri și salariile care tot nu apar. Cronica unui refuz la Primăria Copăceni
„Decalogul” — cele zece „porunci” ale cetățenilor pentru Primărie
Transparența nu este un favor pe care ni-l face administrația. Este o obligație scrisă în lege. Orice cetățean are dreptul să știe cum se cheltuiesc banii publici — banii lui. Acest articol arată, pas cu pas și cu documente, ce am întrebat, ce ni s-a răspuns (sau nu), ce s-a îndreptat și ce anume Primăria Copăceni încă refuză să pună pe masă.
1. „Decalogul” — cele zece „porunci” ale cetățenilor pentru Primărie
Între 12 iulie și 3 august 2026 am înregistrat la Primăria Copăceni zece cereri, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Fiecare cerere are un număr de înregistrare — deci fiecare este dovadă că a fost depusă. Le-am putea numi „decalogul” celor zece cereri — cele zece „porunci” pe care cetățeanul le adresează administrației: zece întrebări simple la care o primărie care își respectă oamenii ar fi răspuns fără să fie nevoie de vreo reclamație. Iată-le pe toate:
| Nr. înregistrare | Ce am cerut | Termen legal | Depășit la reclamație (21.08.2026) | Depășit la zi (04.09.2026) |
|---|---|---|---|---|
| 2858 / 12.07.2026 | Interpelare în consiliul local — căminele culturale (punctele 4 și 5) | 22.07.2026 | 30 zile | 44 zile |
| 2859 / 12.07.2026 | Căminul Ulmetu (SMIS 355801): cele două studii DALI, devizul, indicatorii | 22.07.2026 | 30 zile | 44 zile |
| 2937 / 20.07.2026 | Site-ul oficial al primăriei (a doua solicitare) | 30.07.2026 | 22 zile | — (rezolvat) |
| 2938 / 20.07.2026 | Transparența salarială (art. 33 din Legea nr. 153/2017) | 19.08.2026 | 2 zile | 16 zile |
| 2951 / 20.07.2026 | Majorările salariale ale echipelor de management de proiect | 19.08.2026 | 2 zile | 16 zile |
| 2959 / 21.07.2026 | Majorarea indemnizației primarului și viceprimarului | 20.08.2026 | 1 zi | 15 zile |
| 2976 / 23.07.2026 | Lista debitorilor la bugetul local (art. 162 Cod pr. fiscală) | 02.08.2026 | 19 zile | — (rezolvat) |
| 3022 / 28.07.2026 | Apa: deșeurile, hipocloritul, apele de spălare a filtrelor | 07.08.2026 | 14 zile | 28 zile |
| 3052 / 30.07.2026 | Baza de utilaje de la fostul C.A.P., satul Vețelu | 09.08.2026 | 12 zile | 26 zile |
| 3087 / 03.08.2026 | Clorul din apa potabilă (depusă în regim de urgență) | 13.08.2026 | 8 zile | 22 zile |
Coloana „Depășit la reclamație” arată întârzierea la momentul depunerii reclamației (21 august 2026); „Depășit la zi” — întârzierea calculată astăzi, 4 septembrie 2026; cele două cereri deja soluționate (site-ul și lista debitorilor) apar cu liniuță. Trei dintre cele zece cereri privesc direct veniturile din primărie: nr. 2938, 2951 și 2959.
2. Tăcerea. De ce am depus reclamația
Legea nu lasă loc de interpretări. O autoritate publică are obligația să răspundă la o cerere de informații în cel mult 10 zile, sau, dacă informația e mai complexă, în cel mult 30 de zile — dar numai dacă anunță solicitantul, în scris, în primele 10 zile, că are nevoie de prelungire.
Primăria a trimis o singură înștiințare de prelungire, prin adresa nr. 3029 din 28 iulie 2026, pentru mai multe cereri deodată, motivată generic prin „volum mare de lucru”. Pentru două dintre cereri (nr. 2858 și 2859), acea înștiințare a venit după ce termenul de 10 zile se împlinise deja — deci nu mai putea prelungi nimic. Pentru celelalte, termenul de 30 de zile s-a împlinit oricum, fără ca vreun răspuns să fie comunicat.
În aceste condiții, am depus la Primăria Copăceni o reclamație administrativă, întemeiată pe art. 21 din Legea nr. 544/2001, înregistrată sub nr. 3325 din 25.08.2026, prin care am reclamat refuzul tacit pentru toate cele zece cereri. Prin ea am cerut:
- comunicarea integrală a informațiilor și a copiilor de pe documentele solicitate;
- efectuarea cercetării administrative prevăzute de lege și aplicarea sancțiunilor disciplinare persoanei vinovate de nesoluționare;
- dacă se refuză vreo informație, un refuz motivat punct cu punct, cu temeiul legal și căile de atac;
- numele și funcția persoanei desemnate cu aplicarea Legii 544/2001 la nivelul instituției.
3. Ce s-a rezolvat: site-ul și lista debitorilor
Trebuie spus și ce s-a îndreptat. După cererile noastre și după reclamație, două lucruri s-au mișcat.
a) Site-ul oficial a fost repus în funcțiune — dar cu aceleași lacune grave
Site-ul primăriei funcționează din nou — și e corect să spunem asta. Dar nu este o îndreptare de fond. El are, în mare, aceleași lacune grave pe care le avea și înainte de a fi închis: secțiuni obligatorii goale sau neactualizate și informații pe care legea le cere, dar care lipsesc (cum vom vedea imediat la salarii). Singura diferență reală este că de pe paginile lui au dispărut reclamele la jocuri de noroc care au împânzit ani la rând site-ul oficial al comunei.
📄 Citește și: Site-ul oficial „în mentenanță” — dar numai la suprafață · 63.025 de lei pentru site: 41 de pagini goale și mii de reclame la cazinouri.
b) Lista debitorilor a fost, în sfârșit, publicată
Cerusem (cererea nr. 2976) lista celor care au datorii la bugetul local. Aceasta este acum publicată pe site-ul oficial al primăriei, la secțiunea „Alte documente”, în două fișiere separate — pentru persoane juridice și pentru persoane fizice. Pentru că aceste liste conțin date cu caracter personal, nu le reproducem și nu le găzduim aici; le puteți consulta direct pe pagina primăriei. Adresele lor, în clar, sunt:
primaria-copaceni.ro/wp-content/uploads/2026/09/lista-debitori-persoane-juridice.pdf
primaria-copaceni.ro/wp-content/uploads/2026/09/lista-debitori-persoane-fizice.pdf
Nu întâmplător — publicarea acestor liste este o obligație legală clară.
Deci, din cele zece puncte, primăria a bifat două. Rămâne întrebarea: de ce a fost nevoie de zece cereri și de o reclamație pentru ca o primărie să facă ceea ce legea o obliga oricum să facă?
4. Ce NU s-a rezolvat: veniturile din primărie (salarii și sporuri)
Și acum ajungem la miezul problemei. Trei dintre cererile noastre priveau veniturile din primărie — adică salariile și sporurile. La niciuna nu am primit răspuns. Iar pe site-ul primăriei, aceste venituri tot nu apar.
Pagina se numește chiar „Situația drepturilor salariale stabilite potrivit legii” și există în meniu — la secțiunea „Buget din toate sursele de venituri”. Oricine o poate deschide: aici. Problema? Pagina este goală. Nu conține niciun document, nicio listă a funcțiilor, niciun salariu. Un titlu, și atât.
Deci legea nu cere doar salariile de bază, ci întregul venit — salarii și sporuri deopotrivă — într-o listă completă, actualizată de două ori pe an și menținută public. La Copăceni, această listă lipsește cu desăvârșire. Și lipsește tocmai acum, într-un moment în care salariile din primărie sunt orice, numai simple nu.
Publicarea salariilor nu este o „imposibilitate” și nici o excepție rară. Chiar comunele din jurul Copăceniului o fac și își țin paginile la zi. Oricine le poate deschide, chiar acum:
- Comuna Cernișoara (vecină directă) — listă actualizată la 31 martie 2026;
- Comuna Stroești (vecină directă) — actualizată în iulie 2026;
- Comuna Lăpușata (vecină directă) — tabelul veniturilor salariale pe 2026, cu funcțiile și sumele;
- Comuna Roșiile (vecină directă) — lista funcțiilor conform art. 33, la 30 septembrie 2024;
- Comuna Slătioara — lista funcțiilor și salariilor (art. 33), la 31 martie 2025;
- Comuna Măteești — lista drepturilor salariale, la 1 septembrie 2025.
Toate au exact ceea ce Copăceniul nu are: o listă reală, cu funcțiile și cu sumele. La noi, aceeași pagină — cerută de aceeași lege — este goală.
5. Celelalte cereri rămase fără răspuns
Ne-am oprit pe larg la venituri, pentru că acolo se vede cel mai bine problema. Dar reclamația privește zece cereri, iar celelalte nu sunt cu nimic mai puțin importante. Iată-le și pe acestea — toate rămase, până la această dată, fără un răspuns pe fond.
a) Căminele culturale (cererile nr. 2858 și 2859)
Prin interpelarea nr. 2858 am cerut, în ședința consiliului local, lămuriri la punctele 4 și 5 privind căminele culturale din comună. Prin cererea nr. 2859 am cerut, pentru Căminul din satul Ulmetu (proiect cu finanțare europeană, cod SMIS 355801), cele două studii DALI (documentația de avizare a lucrărilor de intervenții) — unul din 2019 și unul din 2025 —, devizul general și indicatorii tehnico-economici.
De ce contează: vorbim de bani publici și europeni pentru o investiție a comunei. Existența a două documentații la ani distanță ridică o întrebare firească — a fost cumva plătită de două ori aceeași documentație? Am cerut actele tocmai ca să lămurim acest lucru. Răspuns: niciunul.
📄 Am scris pe larg despre acest subiect: Căminul Cultural din Ulmetu — 7 milioane de lei și un DALI plătit de două ori.
b) Apa și clorul din rețea (cererile nr. 3022 și 3087)
Prin cererea nr. 3022 am întrebat ce se întâmplă, la stația de tratare a apei din comună, cu deșeurile, cu hipocloritul (substanța folosită la dezinfecție) și cu apele de spălare a filtrelor. Prin cererea nr. 3087, depusă în regim de urgență, am cerut date despre nivelul clorului din apa potabilă pe care o consumă zilnic locuitorii comunei.
De ce contează: este vorba, pur și simplu, de sănătatea oamenilor — apa pe care o beau în fiecare zi. O cerere marcată expres „urgent”, despre clorul din apă, ar fi trebuit să primească un răspuns rapid; legea însăși recunoaște urgența drept motiv pentru un termen scurt. În loc de răspuns — tăcere.
📄 Citește și: Cât plătește Copăceni pe analizele apei — de opt ori mai scump decât la vecini.
c) Baza de utilaje de la fostul C.A.P. (cererea nr. 3052)
Prin cererea nr. 3052 am cerut situația bazei de utilaje de la fostul C.A.P. din satul Vețelu — ce utilaje există, în ce stare sunt și cum sunt administrate.
De ce contează: este avutul public al comunei. Cetățenii au dreptul să știe ce deține comuna și cum sunt folosite bunurile ei. Și aici — niciun răspuns.
📄 Detalii despre baza de utilaje de lângă case, terenul primăriei și acordul vecinilor.
Puse cap la cap, aceste cereri — împreună cu cele despre venituri — formează „decalogul” celor zece cereri — cele zece puncte ale reclamației. La niciunul dintre ele primăria nu a răspuns pe fond până la această dată.
6. De ce contează tocmai acum: majorările constatate nelegale
Motivul pentru care transparența salariilor nu este o formalitate, ci o chestiune de fond, se vede din ce s-a întâmplat cu două majorări.
Prin dispozițiile de primar nr. 23 și nr. 24 din 3 aprilie 2026, au fost majorate salariile echipelor de management ale celor două proiecte cu finanțare europeană din comună (construirea unui corp nou la Școala Ulmetu și a unei grădinițe în Ulmetu).
Prefectura a constatat că nu sunt legale
În urma controlului de legalitate, Instituția Prefectului – Județul Vâlcea a comunicat primăriei, prin adresa nr. 4945 din 10 iulie 2026 (semnată de subprefectul Victor George Stănculescu) 📎 vezi documentul integral (PDF), că cele două dispoziții au încălcat reglementările privind majorările salariale la proiectele europene: lipsea documentul de monitorizare trimestrială internă și nu rezulta un progres al indicatorilor. Prefectura a cerut expres reanalizarea lor.
Primăria a recunoscut în scris și le-a anulat
Prin adresa nr. 3095 din 17 august 2026 (semnată de primarul Gheorghe Tironel Tâmplărescu și de secretarul general) 📎 vezi documentul integral (PDF), primăria a admis, negru pe alb, situația și a revocat cele două dispoziții:
„aceste dispoziții nu au îndeplinit toate aspectele de legalitate”
Concret, dispoziția nr. 23 a fost revocată prin dispoziția nr. 121, iar nr. 24 prin dispoziția nr. 122, ambele din 4 august 2026.
Unde sunt aceste dispoziții? Nicăieri pe site
Ne-am fi așteptat ca aceste acte să fie publice. Codul administrativ (O.U.G. nr. 57/2019) obligă fiecare primărie să organizeze și să mențină la zi un Monitor Oficial Local, care cuprinde o secțiune dedicată — „Dispozițiile autorității executive”. Acolo se publică dispozițiile cu caracter normativ ale primarului și se ține un registru public al tuturor dispozițiilor emise (număr, dată, obiect).
La Primăria Copăceni, această secțiune există în meniu, dar este complet goală: nu apare publicată nicio dispoziție și niciun registru — nici cele patru din discuție (nr. 23 și 24 de majorare, nr. 121 și 122 de revocare), nici vreo alta.
Trebuie spus corect: dispozițiile nr. 23, 24, 121 și 122 sunt acte cu caracter individual, iar legea nu impune, pentru ele, publicarea textului integral în Monitorul Oficial Local. Dar ele ar trebui să figureze cel puțin în registrul public al dispozițiilor — care, la Copăceni, lipsește cu desăvârșire. Iar aceste acte nu sunt unele oarecare: privesc bani publici, au fost constatate ca neîndeplinind aspectele de legalitate și au fost revocate. Interesul public de a le cunoaște este evident.
Dosarul a mers mai departe, la ANI și la Curtea de Conturi
Ulterior, prin adresa nr. 8175/8334/9115 din 26 august 2026, Prefectura a confirmat că a înaintat Agenției Naționale de Integritate aspectele privind un posibil conflict de interese și Curții de Conturi aspectele financiare — pentru că anularea unei dispoziții nelegale nu șterge automat sumele plătite cât timp ea a produs efecte. Aceste verificări sunt în desfășurare.
O precizare de corectitudine: nu toate majorările din primărie au fost declarate nelegale. Constatarea Prefectului și recunoașterea primăriei privesc strict cele două dispoziții din aprilie 2026, acum anulate. Chestiunea conflictului de interese este la ANI, care este singura instituție ce o poate stabili.
📄 Citește și: Nu doar secretarul: și primarul a semnat o dispoziție pentru propria indemnizație.
7. Unde suntem acum
Să legăm firele. Am cerut, în zece rânduri, informații care ni se cuvin de drept. Am fost nevoiți să depunem o reclamație. Primăria a repus site-ul în funcțiune (dar cu aceleași lacune de fond ca înainte) și a publicat lista debitorilor. Dar:
- întrebările despre căminele culturale, despre apa și clorul din rețea și despre baza de utilaje au rămas, toate, fără răspuns;
- veniturile din primărie — salariile și sporurile — tot nu sunt publicate, deși art. 33 din Legea 153/2017 o cere expres, de două ori pe an;
- două majorări de salarii au fost constatate nelegale de Prefectură și anulate de însăși primăria;
- posibilul conflict de interese și legalitatea plăților se verifică la ANI și la Curtea de Conturi;
- și, cu toate acestea, cetățeanul din Copăceni tot nu poate vedea, pe site-ul primăriei, cine cât câștigă din banii lui.
Vom continua să cerem răspunsul la cele trei cereri privind salariile. Dacă nici după reclamație nu vine, următorul pas este instanța de contencios administrativ — o procedură pe care legea o face urgentă și scutită de taxă tocmai pentru ca dreptul la informație să nu rămână pe hârtie.
Toate faptele din acest articol se sprijină pe documente cu număr de înregistrare (cereri, reclamație, adresele Prefecturii și ale primăriei) și pe informații publice verificabile direct pe site-ul oficial al Primăriei Copăceni. Articolul prezintă întrebări și fapte, nu acuzații personale; verificarea unui eventual conflict de interese este de competența exclusivă a Agenției Naționale de Integritate. Primăria Copăceni are drept la replică integrală, pe care o vom publica în aceleași condiții.
Acest articol este un exercițiu de libertate de exprimare pe o temă de interes public. Îl publicăm cunoscând și asumându-ne cadrul juridic care îl protejează:
- Articolul 10 CEDO — libertatea de exprimare. Include dreptul de a comunica informații și idei de interes public. Presa și cetățeanul activ îndeplinesc rolul de „câine de pază al democrației”.
- Aleșii și funcționarii suportă critici mai dure. Limitele criticii admisibile sunt mai largi pentru cei care exercită puterea publică decât pentru persoanele private (CEDO, cauza Lingens c. Austriei, 1986).
- Fapte vs. opinii. Afirmațiile noastre de fapt se sprijină pe documente publice, verificabile (execuția bugetară, SEAP, acte oficiale); restul sunt judecăți de valoare, care — potrivit aceleiași hotărâri Lingens — nu se cer „dovedite”, ci întemeiate pe o bază factuală suficientă.
- Interes public maxim. Modul în care se cheltuiesc banii publici beneficiază de cea mai puternică protecție a exprimării.
- Precedent românesc. În Cumpănă și Mazăre c. României (2004) — un caz pornit tocmai de la critica atribuirii unui contract public — Marea Cameră a CEDO a constatat că sancțiunile penale aplicate ziariștilor (închisoare + interdicția de a mai profesa) au fost disproporționate și au încălcat articolul 10.
- Avertizor în interes public — Legea 361/2022. Semnalarea, cu bună-credință, a unor posibile nereguli în gestionarea banilor publici este protejată prin lege împotriva oricăror represalii.
Metoda noastră rămâne aceeași: punem întrebări, nu lansăm acuzații; ne bazăm exclusiv pe documente publice; scriem cu bună-credință.
📖 Află mai mult despre drepturile tale — ghidul „Libertatea de exprimare pe înțelesul tuturor: ce spune CEDO”.