Uite livada… nu e livada. 90.000 de lei pentru pomi fructiferi în 2014, nicio urmă publică a lor în 2026: unde sunt pomii și unde sunt banii?

🐙 LA PIOVRA · Jurnalism de interes public
Material semnat de un avertizor de integritate (avertizor în interes public) și scris în rolul de „câine de pază” al presei („public watchdog”). Subiectul — cheltuirea banilor publici — este de interes public, iar exprimarea pe astfel de teme este protejată de articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pe 25 septembrie 2026, Consiliul Județean Vâlcea a votat, cu 33 de voturi pentru, închiderea unui program început în 2011: loturile demonstrative de pomi fructiferi din nouă comune ale județului. Una dintre ele este Copăceni. Pentru lotul din comuna noastră, județul a alocat în 2014 suma de 90.000 de lei. Hotărârea din 2026 spune că lotul „rămâne la dispoziția exclusivă” a comunei, „în calitate de proprietar al terenului”. Am căutat în toate documentele publice unde e lotul, ce s-a plantat pe el, cine a plătit și ce a rodit. Nu am găsit niciun răspuns. Iată ce scrie în acte și ce lipsește din ele.

Hotărârea Consiliului Județean Vâlcea nr. 11 din 7 februarie 2014, pagina 2: art. 4 alin. (1), 90.000 de lei pentru lotu
Hotărârea Consiliului Județean Vâlcea nr. 11 din 7 februarie 2014, pagina 2: art. 4 alin. (1), 90.000 de lei pentru lotul demonstrativ al comunei Copăceni.
ACTUALIZARE 28 octombrie 2026 — Consiliul Județean: cei 90.000 de lei nu au fost plătiți niciodată

La cererea trimisă de consilierul local Ionuț-Aleodor Barbu în baza Legii nr. 544/2001, după publicarea acestui articol, Consiliul Județean Vâlcea a răspuns prin adresa nr. 65/66 din 28 octombrie 2026, semnată de președinte, de secretarul general al județului și de doi directori generali:

„[…] la nivelul Consiliului Județean Vâlcea nu au fost efectuate plăți în baza contractului specificat, întrucât Comuna Copăceni nu a solicitat virarea sumei aprobate, în cuantum de 90,00 mii lei.”

Adresa Consiliului Județean Vâlcea nr. 65/66 din 28 octombrie 2026: nu au fost efectuate plăți, Comuna Copăceni nu a solicitat virarea celor 90.000 de lei
Adresa Consiliului Județean Vâlcea nr. 65/66 din 28 octombrie 2026 (antetul de pe pagina 1 și paragraful de pe pagina 2).

Potrivit Consiliului Județean, așadar, banii au rămas la județ, pentru că Primăria Copăceni nu i-a cerut. Răspunsul confirmă prima dintre cele două variante descrise în secțiunea 4: la Copăceni, contractul nu s-a concretizat. Deducția noastră din aceeași secțiune, că afirmația județului că „și-a îndeplinit obligațiile” ar însemna că banii au plecat de la el, nu se confirmă.

Răspunsul ridică însă alte întrebări:

  • De ce a semnat Primăria, în februarie 2014, un contract de asociere pentru o finanțare de 90.000 de lei deja aprobată de județ, pe care nu a cerut-o apoi niciodată?
  • Ce plantație îi cerea județul comunei să analizeze în mai 2025 (adresa nr. 9726/15.05.2025) și de ce a fost inclusă Copăceni, alături de comunele care au primit bani, în hotărârea de desființare din septembrie 2026?
  • Pe 19 octombrie 2026, cu două zile înainte de apariția acestui articol, Primăria a semnat actul adițional nr. 1/2026 prin care se desființează asocierea (nr. 21134/12.10.2026 la Consiliul Județean – nr. 4097/19.10.2026 la Primăria Copăceni). Asocierea comunei cu alte unități administrativ-teritoriale se hotărăște de consiliul local (art. 129 alin. (9) lit. c) din Codul administrativ). A aprobat Consiliul Local Copăceni asocierea din 2014 și încetarea ei din 2026?
  • Dacă pe teren există totuși un lot plantat, din ce bani a fost făcut?

Pentru contract și actul adițional, Consiliul Județean ne-a trimis la Primăria Copăceni, care are termen de răspuns până la 2 noiembrie 2026 (cererea nr. 4144/22.10.2026). Revenim cu răspunsul ei.

▪ Răspunsul Consiliului Județean Vâlcea nr. 65/66 din 28.10.2026, integral (PDF, scanare; am acoperit doar adresa de e-mail a petentului)

1. Ce s-a aprobat în 2014

Hotărârea Consiliului Județean Vâlcea nr. 11 din 7 februarie 2014, cea care aproba bugetul județului pe acel an, are la art. 4 alin. (1) o singură frază despre comuna noastră: „Se alocă suma de 90,00 mii lei comunei Copăceni, pentru înființarea unui lot demonstrativ plantat cu pomi fructiferi.” La alineatul următor, aceeași hotărâre alocă 47.700 de lei pentru alte șase comune, dar acolo e vorba de altceva: plata unor sume rămase restante din 2013, pentru loturi deja înființate (Gușoeni, Milcoiu, Mădulari și Nicolae Bălcescu câte 10.000 de lei, Livezi 4.500, Stroești 3.200). Copăceni este singura comună care primește în 2014 bani pentru un lot nou.

Programul pornise în 2011, prin Hotărârea Consiliului Județean nr. 13 din 8 februarie 2011, și fusese extins în 2012. Scopul, așa cum îl descrie chiar Consiliul Județean: „creșterea interesului pentru extinderea plantațiilor pomicole conform tehnologiei folosite în loturile experimentale, în vederea exploatării acestora de către primării.” Pe scurt: județul plătea înființarea, comuna punea terenul și oamenii, iar după intrarea pe rod livada urma să fie exploatată de primărie.

2. Contractul: cine ce trebuia să facă

Pentru Copăceni s-a încheiat contractul de asociere nr. 2705 din 24 februarie 2014 (la Consiliul Județean) – 762 din 26 februarie 2014 (la Primăria Copăceni). Potrivit descrierii făcute de Consiliul Județean în dosarul ședinței din 25 septembrie 2026, județul avea două obligații principale: să asigure consultanță de specialitate prin Camera Agricolă a Județului Vâlcea și să asigure lucrările de întreținere a plantației prin Direcția Județeană de Protecția Plantelor. Comuna avea trei: să asigure „logistica necesară, personalul de specialitate și forța de muncă”, să informeze Consiliul Județean despre modul în care aplică recomandările specialiștilor și, foarte important, „să țină evidența financiară distinctă a veniturilor și cheltuielilor ocazionate de înființarea, organizarea și funcționarea activității”, precum și decontarea cheltuielilor.

Altfel spus, dacă lotul a existat, în Primăria Copăceni trebuie să existe o evidență separată, de doisprezece ani, a fiecărui leu intrat și ieșit pentru el. Exact acea evidență nu a fost publicată niciodată.

3. Tabelul care spune mai mult decât pare

În dosarul ședinței din 2026, Consiliul Județean a pus un tabel cu toate cele nouă contracte și cu toți banii dați fiecărei comune. Șase dintre comunele intrate în 2011 (Stroești, Livezi, Mădulari, Slătioara, Milcoiu, Nicolae Bălcescu) au primit câte 83.330 de lei pentru înființare, apoi, prin acte adiționale, bani pentru întreținere: 15.000 de lei în 2012, 10.000 în 2013 și, la cinci dintre ele, încă o sumă în 2014. Gușoeni, intrată în 2012, a primit 80.000 de lei și apoi două tranșe de câte 10.000. Doar două rubrici nu au niciun act adițional și nicio sumă în plus: Bunești, intrată în 2011 cu 83.330 de lei, și Copăceni, cu 90.000 de lei. La Copăceni, contractul nu a fost modificat nici măcar o dată în doisprezece ani.

Tabelul contractelor din dosarul ședinței Consiliului Județean din 25 septembrie 2026. Rândul 8, Copăceni: 90.000 de lei
Tabelul contractelor din dosarul ședinței Consiliului Județean din 25 septembrie 2026. Rândul 8, Copăceni: 90.000 de lei, fără act adițional.

Pentru Copăceni, asta poate însemna două lucruri, și documentele nu spun care e adevărat: fie lotul a fost lăsat după plantare fără întreținerea pe care județul a plătit-o celor mai multe comune, fie întreținerea s-a făcut din alți bani, pe care nu îi vedem nicăieri.

4. Ce spune Consiliul Județean în 2025 și 2026

În mai 2025, Consiliul Județean a scris celor nouă comune, prin adresa nr. 9726 din 15 mai 2025, cerându-le să analizeze situația plantațiilor și să-și spună punctul de vedere. În referatul care a stat la baza hotărârii din septembrie 2026, județul își rezumă poziția așa:

„Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Vâlcea și-a îndeplinit obligațiile prevăzute în contractele de asociere și, pe de altă parte, […] până în prezent datorită condițiilor climatice nefavorabile, plantațiile nu au produs cantități importante de fructe care să fie valorificate, beneficiile nefiind cele previzionate, iar loturile demonstrative nu au putut fi folosite de unitățile administrativ-teritoriale partenere în interesul public local al acestora.”

Două lucruri se desprind de aici. Primul: județul afirmă oficial că și-a făcut partea, deci că banii au plecat de la el. [Actualizare 28.10.2026: deducția nu se confirmă. Consiliul Județean a precizat că nu a efectuat nicio plată, pentru că Primăria nu a cerut banii. Vezi caseta de la începutul articolului.] Al doilea: după doisprezece ani, explicația pentru toate cele nouă loturi este vremea. Pentru Copăceni, nu există niciun document public care să spună dacă lotul a rodit vreodată, cât, cine a cules și unde s-a dus recolta.

Și de aici întrebarea pe care nu o pune nimeni. Dacă la Copăceni contractul nu s-a concretizat niciodată, adică nu s-a plantat nimic, nu s-a întreținut nimic și contractul nu a fost modificat nici măcar o dată, de ce cere acum Consiliul Județean comunei un punct de vedere despre starea plantației, de ce scrie că și-a îndeplinit toate obligațiile și de ce desființează un contract care n-ar fi produs nimic? Iar dacă s-a concretizat și cei 90.000 de lei au ajuns la comună, atunci unde sunt dovezile: plata, plantarea, recepția, pomii? Una dintre cele două variante e adevărată. Niciuna nu are, până azi, vreun document public în spate.

5. Ce a răspuns Primăria Copăceni

Comuna a răspuns prin adresa nr. 2041 din 20 mai 2025, semnată de primarul Tâmplărescu Gheorghe Tironel și de secretarul general Vețeleanu Gheorghe Cătălin. Întreaga adresă are două rânduri: comuna este „de acord cu opțiunea de desființare de comun acord a contractului” și cu încetarea calității de asociat a județului. Atât.

Adresa Primăriei Copăceni nr. 2041 din 20 mai 2025, întregul răspuns către Consiliul Județean (din dosarul ședinței din
Adresa Primăriei Copăceni nr. 2041 din 20 mai 2025, întregul răspuns către Consiliul Județean (din dosarul ședinței din 25.09.2026).

Deși județul ceruse o analiză a situației plantației, răspunsul nu spune nimic despre ea: nici unde se află, nici ce suprafață are, nici câți pomi mai sunt, nici ce s-a cheltuit și ce s-a încasat. Iar hotărârea Consiliului Local prin care comuna a intrat în asociere, în februarie 2014, nu poate fi găsită: pe site-ul Primăriei, fișierele hotărârilor din 2014 dau eroare, iar în arhiva noastră nu apare. Nici în hotărârile din 2025 nu există vreuna prin care consilierii să fi fost întrebați dacă sunt de acord cu desființarea.

6. Ce a hotărât județul și ce înseamnă pentru noi

Hotărârea Consiliului Județean nr. 178 din 25 septembrie 2026 desființează cele nouă contracte de comun acord. Desființarea produce efecte abia „la momentul încheierii actelor adiționale” (art. 2 alin. (3)), pe care președintele Consiliului Județean le va semna cu fiecare comună (art. 3). Iar art. 4 spune: „Loturile demonstrative de pomi fructiferi rămân la dispoziția exclusivă a Unităților Administrativ-Teritoriale […] Comuna Copăceni […] și în responsabilitatea acestora, în calitate de proprietari ai terenurilor.”

Hotărârea Consiliului Județean Vâlcea nr. 178 din 25 septembrie 2026, pagina 5: art. 2 alin. (3), art. 3 și art. 4.
Hotărârea Consiliului Județean Vâlcea nr. 178 din 25 septembrie 2026, pagina 5: art. 2 alin. (3), art. 3 și art. 4.

Din acest moment, orice ar fi pe acel teren, pomi sau doar iarbă, este treaba exclusivă a comunei. Și tocmai de aceea comuna trebuie să poată spune, cu acte, unde este terenul și ce e pe el. Hotărârea județului nu indică nici satul, nici tarlaua, nici parcela, nici numărul cadastral.

7. Ce nu știm, după toate documentele

  • Dacă cei 90.000 de lei au ajuns efectiv la comună, când și în ce tranșe. Județul spune că și-a îndeplinit obligațiile, dar ordinul de plată și extrasul de cont nu sunt publice. Rapoartele de execuție bugetară ale comunei pentru 2014 și 2015 nu le avem (pe pagina noastră de transparență bugetară încep cu 2016); în cele din 2016 până în 2026 nu există nicio linie care să poată fi legată de lot.
  • Dacă lotul a avut autorizație de plantare. Potrivit art. 13 alin. (1) din Legea pomiculturii nr. 348/2003, o plantație de pomi mai mare de 0,5 hectare se înființează numai pe baza autorizației de plantare eliberate de direcția pentru agricultură județeană; peste 2 hectare, autorizația se dă pe baza unui proiect de înființare avizat de stațiunea de cercetare pomicolă din zonă (alin. (2)). Doar parcelele experimentale sunt scutite (alin. (3)). Iar dacă pomii au fost tăiați, art. 28 cere și autorizație de defrișare. Niciunul dintre aceste acte nu e public.
  • Cine a plantat, ce s-a plantat și cât a costat: contractele de achiziție pentru pomi și lucrări, facturile, procesul-verbal de recepție.
  • Unde este lotul: satul, punctul, suprafața, tarlaua, parcela, cartea funciară.
  • Ce s-a întâmplat cu el în doisprezece ani: întreținere, recoltă, venituri, cheltuieli. Adică exact evidența financiară distinctă pe care contractul o cerea comunei.
  • Dacă actul adițional de desființare a fost deja semnat și ce prevede.

Singura cheltuială pe care o vedem la capitolul agricultură în execuția comunei sunt sume mici, trecute la „alte cheltuieli”: 1.700 de lei pe an în 2016–2018 și 1.200 de lei pe an în 2020–2023. Nimic din raport nu arată pe ce s-au dat și nu le putem lega de lot. O spunem tocmai ca să nu lăsăm loc de interpretări.

8. Ce cerem și ce facem

Vom cere în scris, pe Legea nr. 544/2001, Primăriei Copăceni și Consiliului Județean Vâlcea: hotărârea Consiliului Local din 2014 și contractul de asociere integral; ordinele de plată și extrasele prin care s-au transferat cei 90.000 de lei; achizițiile, facturile și procesul-verbal de recepție a plantației; identificarea terenului; evidența financiară distinctă cerută de contract; rapoartele de specialitate ale Camerei Agricole și ale Direcției de Protecția Plantelor; actul adițional de desființare. Răspunsurile le publicăm integral, ca pe toate celelalte, în opisul nostru.

Vom cere și Direcției pentru Agricultură Județene Vâlcea, instituția care eliberează autorizațiile de plantare și de defrișare, documentele pe care le gestionează. Pe pagina ei oficială de informații publice, la documentele „produse și/sau gestionate potrivit legii”, figurează chiar „Autorizații de plantare pomi fructiferi” și „Autorizații defrișare a plantațiilor pomicole”. Îi vom cere autorizația de plantare a lotului (dacă există), dosarul care a stat la baza ei, cu proiectul, avizul stațiunii pomicole, studiul pedologic și eventualul studiu de fezabilitate, orice autorizație de defrișare, evidențele statistice și controalele făcute la lot. Iar Consiliului Județean îi vom cere documentele pe baza cărora a constatat că și-a îndeplinit obligațiile față de Comuna Copăceni.

Și facem un apel la cei care cunosc locul: dacă știți unde a fost plantat, în 2014, lotul demonstrativ de pomi fructiferi al comunei, scrieți-ne. O fotografie de azi a terenului ar spune mai mult decât toate adresele oficiale la un loc.

Primăria Copăceni și Consiliul Județean Vâlcea au drept la replică și îl publicăm integral. Până atunci, întrebarea rămâne cea din titlu: unde sunt pomii și unde sunt banii.

📜 Legile pe care le cităm, cu trimitere la textul oficial, se găsesc în biblioteca de legislație a site-ului: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public · Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale · O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ · Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicată (art. 13, 28).

🛡️ Protecția legală a acestui material

Acest articol este un exercițiu de libertate de exprimare pe o temă de interes public. Îl publicăm cunoscând și asumându-ne cadrul juridic care îl protejează:

  • Articolul 10 CEDO — libertatea de exprimare. Include dreptul de a comunica informații și idei de interes public. Presa și cetățeanul activ îndeplinesc rolul de „câine de pază al democrației”.
  • Aleșii și funcționarii suportă critici mai dure. Limitele criticii admisibile sunt mai largi pentru cei care exercită puterea publică decât pentru persoanele private (CEDO, cauza Lingens c. Austriei, 1986).
  • Fapte vs. opinii. Afirmațiile noastre de fapt se sprijină pe documente publice, verificabile (execuția bugetară, SEAP, acte oficiale); restul sunt judecăți de valoare, care — potrivit aceleiași hotărâri Lingens — nu se cer „dovedite”, ci întemeiate pe o bază factuală suficientă.
  • Interes public maxim. Modul în care se cheltuiesc banii publici beneficiază de cea mai puternică protecție a exprimării.
  • Precedent românesc. În Cumpănă și Mazăre c. României (2004) — un caz pornit tocmai de la critica atribuirii unui contract public — Marea Cameră a CEDO a constatat că sancțiunile penale aplicate ziariștilor (închisoare + interdicția de a mai profesa) au fost disproporționate și au încălcat articolul 10.
  • Avertizor în interes public — Legea 361/2022. Semnalarea, cu bună-credință, a unor posibile nereguli în gestionarea banilor publici este protejată prin lege împotriva oricăror represalii.

Metoda noastră rămâne aceeași: punem întrebări, nu lansăm acuzații; ne bazăm exclusiv pe documente publice; scriem cu bună-credință.

📖 Află mai mult despre drepturile tale — ghidul „Libertatea de exprimare pe înțelesul tuturor: ce spune CEDO”.

Distribuie acest articol

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *