Parisul, eclipsat de Copăceni la prețul renovărilor. Căminul din Ulmetu: încă 138.200 lei comandați în două zile, tot pe hârtii

Pe 12 iulie 2026 am publicat socoteala completă a căminului cultural din Ulmetu: 1,5 milioane de lei plătiți în zece ani, un DALI plătit de două ori, un proiect de 7 milioane care reface ce s-a plătit deja. Au trecut trei luni. Clădirea e tot închisă. Lucrările nu sunt licitate. În schimb, pe 5 și 6 octombrie 2026, Primăria a mai comandat cinci servicii, toate hârtii, în valoare de 138.200 lei. Exact aceleași sume, la leu, pe care le-a plătit comuna Orlești pentru căminul ei. Contorul merge mai departe.

Ce s-a întâmplat de la articolul din iulie

Pe 12 iulie 2026, Consiliul Local a aprobat proiectul „Creșterea eficienței energetice a căminului cultural din satul Ulmetu”, cod SMIS 355801: 6.977.238,55 lei cu TVA, din care 2.544.948,46 lei din bugetul comunei. Scriam atunci că finanțarea nu era obținută și că nimeni nu putea garanta că DALI-ul de 140.000 de lei nu rămâne o hârtie la sertar.

Finanțarea a venit repede. În descrierile achizițiilor din octombrie, Primăria citează Contractul de finanțare nr. 869 din 24.07.2026, semnat cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, prin Programul Regional 2021–2027. Douăsprezece zile după vot. Contractul nu a fost prezentat consilierilor.

Corectură (01.11.2026). În prima versiune a articolului am scris că nu am găsit contractul pe site-ul Primăriei, pentru că la 11.10.2026 căutarea „SMIS 355801” nu returna nimic. Contractul fusese totuși urcat pe site-ul Primăriei pe 28.09.2026, pe pagina „Lista cu documentele de interes public”. Căutarea de pe site-ul lor nu citește conținutul fișierelor PDF, de aceea nu l-am găsit. Contractul este publicat fără anexe: lipsesc cererea de finanțare și bugetul proiectului. Din tabelul de la art. 3 rezultă că bugetul comunei plătește 2.633.594,28 lei: partea neeligibilă, de 2.544.948,46 lei, plus cofinanțarea de 2%, de 88.645,82 lei. Copia arhivată · sursa oficială.

Apoi, pe 5 și 6 octombrie 2026, în mai puțin de 30 de ore, au apărut cinci achiziții directe:

Niciuna dintre cele cinci nu este o lucrare. Nicio cărămidă, niciun metru de termosistem, nicio fereastră. Sunt servicii care însoțesc un proiect: cineva îl audiază, cineva îl anunță, cineva îl „managerizează”, cineva organizează licitația, cineva verifică proiectul. Toate necesare, pe hârtie, într-un proiect european. Toate plătite înainte ca un singur muncitor să fi intrat în clădire.

Pachetul-clonă: Orlești, iunie 2026 vs. Copăceni, octombrie 2026

În articolul din iulie am pus față în față căminul din Orlești (SMIS 355815) și căminul din Copăceni (SMIS 355801): același apel de finanțare, aceleași firme, același pachet de documentații. Orlești semnase contractul de finanțare în februarie și, în iunie 2026, avea deja cumpărat întregul pachet de implementare. Am publicat atunci sumele. Le punem acum lângă cele de la Copăceni:

Cinci servicii, cinci sume identice la leu, în două comune diferite, la patru luni distanță. Nu comentăm dacă prețurile sunt mari sau mici. Observăm doar că o „achiziție directă” presupune, în teorie, ca autoritatea să ceară oferte și să aleagă. Când rezultatul este identic până la ultimul leu cu cel al comunei vecine, întrebarea legitimă este cine a stabilit prețul: Primăria sau furnizorul.

Proiectantul își verifică propriul proiect

Pe 2 decembrie 2025, E.D.C. Prospicio a primit 190.000 lei pentru proiectul pentru autorizația de construire (PAC), proiectul tehnic de execuție (PT) și asistența tehnică. Pe 6 octombrie 2026, aceeași E.D.C. Prospicio primește 12.000 lei pentru „verificarea tehnică de calitate a documentației PAC și PT”. Adică pentru verificarea propriei lucrări.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, art. 13 alin. (1), spune: verificarea proiectelor „se efectuează de către specialiști verificatori de proiecte atestați pe domenii/subdomenii și specialități, alții decât specialiștii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica și ștampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat”. La Orlești, verificarea a fost dată altei firme (EAP Consulting). La Copăceni, aceleiași.

Este posibil ca firma să subcontracteze verificarea unor verificatori atestați din afara ei. Nu știm. Tocmai de aceea întrebăm: cine sunt verificatorii atestați care vor ștampila proiectul și ce legătură au cu firma care l-a întocmit?

Ultimele 12 luni: 518.200 lei, zero lucrări

De pe 3 octombrie 2025 până pe 6 octombrie 2026, Primăria a comandat pe căminul din Ulmetu:

Un an întreg, peste o jumătate de milion de lei, și nici măcar licitația pentru lucrări nu a fost publicată. Firma care trebuie să o organizeze a fost angajată abia pe 6 octombrie. Căminul este închis din lipsa autorizației de securitate la incendiu, exact ca în iulie.

Contorul pe zece ani

Cu cele cinci achiziții noi, comenzile date firmelor pentru acest cămin, din 2017 până astăzi, ajung la 1.005.796 lei fără TVA (aproximativ 198.000 €). Din aceștia, 695.418 lei, adică 69%, sunt hârtii: documentații, studii, dosare, consultanță, audit, publicitate. Lucrările fizice, reparațiile din 2019 și clădirea centralei termice din 2023, însumează 234.327 lei. Dotările din proiectul european din 2018, cortina și camerele video, 76.051 lei.

A doua oglindă, execuția bugetară, adică banii ieșiți efectiv din trezoreria comunei la capitolul „Cămine culturale”, arată 1.528.704 lei plătiți între 2016 și iunie 2026. În primele șase luni din 2026, 169.400 lei, exact DALI-ul Etian cu TVA. Cele 138.200 lei din octombrie nu au cum să apară încă: ultima raportare publică este cea de la 30 iunie.

O precizare necesară. Cifra de 1.528.704 lei este un minim, nu totalul. Am verificat contract cu contract și am găsit plăți pe cămin înregistrate la coduri bugetare care nu au legătură cu obiectul lor: DALI-ul din 2019, plătit din bugetul local, apare la „finanțare externă nerambursabilă”. Proiectul tehnic de 190.000 lei din decembrie 2025 nu apare nicăieri, la nicio sumă, până la 30 iunie 2026. Fie nu a fost plătit, fie a fost plătit sub alt cod. Doar ordinele de plată pot spune.

Cât costă pe metru pătrat o clădire care există deja

Căminul nu se construiește de la zero. Clădirea există: 1.084 mp desfășurați, 920 mp utili. Proiectul o reamenajează și, la final, suprafața scade, la 1.068,70 mp desfășurați și 894,54 mp utili.

Reperele pentru o reabilitare energetică a unei clădiri publice existente sunt publice. Programul Regional Vest, pentru exact același tip de intervenție, a plafonat costul eligibil la 650 €/mp desfășurat, cu TVA, și a refuzat cererea agenției de dezvoltare de a-l ridica. PNRR, Valul Renovării, a stabilit pentru clădiri publice 440 €/mp pentru renovare moderată și 500 €/mp pentru renovare aprofundată, fără TVA. Căminul din Ulmetu: 1.288 €/mp cu TVA, de două ori plafonul din Vest. Numai construcțiile-montaj, fără nicio hârtie: 821 €/mp, tot peste plafon. Iar o clădire nouă, ridicată de la zero, cu fundații și instalații, costă în România, la prețuri de constructor, în jur de 1.000 €/mp. Reamenajarea unei clădiri care există costă aici mai mult decât una nouă.

Un reper de la Paris și unul de la Monaco

Ca să înțelegem ce înseamnă 1.288 €/mp pentru reamenajarea unei clădiri existente, am căutat cât costă o renovare completă de apartament în două dintre cele mai scumpe piețe de construcții din Europa. Cifrele vin de la firme de renovare și observatoare ale pieței, nu de la o autoritate, deci le folosim ca ordin de mărime, nu ca reper tehnic.

Reamenajarea căminului din Ulmetu costă pe metru pătrat cât o renovare completă în Paris și cu 40% peste mediana regiunii pariziene. Numai construcțiile-montaj, fără nicio documentație, costă cât un apartament renovat la Paris, la mediana regiunii. Diferența este că la Paris un muncitor în construcții câștigă de patru-cinci ori mai mult decât la Râmnicu Vâlcea, iar materialele nu sunt mai ieftine la noi. Monaco, cu 2.500–5.000 €/mp, rămâne singurul loc din comparație unde căminul ar părea ieftin. Și acolo, pentru banii aceștia, se livrează marmură și domotică, nu termosistem și o pompă de căldură.

Surse: Batiweb, observatorul Artep pentru Île-de-France; Home Select Paris, ghid de buget pentru renovare; Ynspir, prețuri Paris și Monaco; House & Co Monaco, costul unei renovări. Toate consultate la 11.10.2026.

Ce întrebăm și ce cerem

Depunem, în Consiliul Local și în baza Legii 544/2001, următoarele cereri:

1. Publicarea Contractului de finanțare nr. 869/24.07.2026, cu anexele, și prezentarea lui consilierilor.
2. Ordinele de plată și facturile pentru fiecare dintre cele 18 contracte SEAP de pe cămin, cu codul bugetar la care a fost înregistrată fiecare plată.
3. Numele verificatorilor de proiecte atestați care verifică PAC și PT și relația lor contractuală cu E.D.C. Prospicio.
4. Cererile de ofertă și ofertele primite pentru cele cinci achiziții din 5–6 octombrie 2026, ca să se vadă cine a propus prețurile identice cu cele de la Orlești.
5. Calendarul licitației de lucrări și data la care căminul va putea fi deschis.

Răspunsurile le publicăm integral, oricând vin.

Concluzie

De zece ani, căminul din Ulmetu înghite bani și stă închis. În ultimul an a costat încă 518.200 lei, fără ca cineva să fi atins un zid. Pachetul de servicii cumpărat în octombrie este copia fidelă, la leu, a celui din comuna vecină, de la aceleași firme. Proiectantul își verifică propriul proiect. Lucrările nu sunt licitate. Dacă totul merge conform planului, comuna va mai plăti 2,5 milioane de lei din bugetul propriu pentru o reamenajare care costă pe metru pătrat mai mult decât o clădire nouă.

Numim asta jaf în sensul în care îl numește orice om din Copăceni care își vede banii topindu-se în hârtii. Dacă Primăria are o altă explicație, pagina aceasta îi stă la dispoziție.

Surse: SEAP, e-licitatie.ro, autoritatea contractantă Comuna Copăceni (CUI 2541452), achizițiile DA41328805, DA41332045, DA41344237, DA41344403, DA41344450, DA39414621, DA39011289, DA39010588, verificate la 11.10.2026; rapoartele de execuție bugetară Forexebug 2016–2026 publicate pe copaceni-vl.ro/transparenta-bugetara; HCL Copăceni din 12.07.2026 și Anexa 1 (DALI); Legea 10/1995 republicată, art. 13; centralizatorul de observații ADR Vest, intervenția 3.1C (650 €/mp); PNRR C5 (440/500 €/mp). Articolul anterior: „Căminul Cultural din Ulmetu: 7 milioane de lei, un DALI plătit de două ori și un proiect care reface ce s-a plătit deja” (12.07.2026).